|

SCU:
INVESTIGASAUN NO PRESECUSAUN
Unidade
Crimes Graves (SCU) establiza husi Autoridade Transisaun Nasoens
Unidas iha Timor Leste (UNTAET) depois de Resolusaun Conselho Seguranca
Nasoens Unidas 1272 (1999). Nebe hetan mandato husi Conselho Seguranca
Nasoens Unidas, SCU husi Misaun Apoio Timor Leste (UNMISET) responsabliza
ba halao investigasaun no prepara acuzasaun atu bele tulun hodi julga
ema
sira nebe responsavel ba Crimes Graves iha Timor Leste iha tinan 1999.
Iha Timor
leste independente, SCU servicu iha autoridade Procurador Geral
ba Republica Democratica de Timor Leste (RDTL). Sr. Longuinhos Monteiro
mak
Procurador Geral iha RDTL. Excritorio Procurador Geral fahe ba secsaun
rua:
Crime Ordinaria no Unidade Crimes Graves.
SCU oras
ne'e daudaun investiga no Prosecuta kasu crimes kontra humanidade,
no mos ofensas individual ba oho ema, violasaun sexual, tortura no crimes
seluk nebe'e comete iha Timor Leste entre loron 1 fulan Janeiro ho loron
25
fulan Outubro 1999.
Unidade
Crimes Graves oras ne'e daudaun lidera husi Vice Procurador Geral
nebe informa ba Procurador Geral. Vice Procurador Geral mak responsavel
atu
maneja invetigasaun ho presecusaun husi SCU.
Procurador
SCU nian Essa Faal mak oras ne'e daudaun halao servisu nudar
Interino Vice Procurador Geral ba Crimes Graves to'o Vice Procurador Geral
lolos tuir misaun ne'e.
Unidade
ida ne'e oras ne'e daudaun iha membros staf nain 119 inclui staf
Internacional Nasoens Unidas nain 41 incluindo Procuradores,
investigadores, espesialista forensic, durubasa no staf apoiantes no mos
Investigador Pilicia Nasoens Unidas nain 23 no staf nacional Nasoens Unidas
nain 40 inclui durubasa no staf mortuario nian. Hanesan adisaun, Timor
oan
tuir treinamento Procurador nain 12, cazus maneger, ITU ho staf data coding
ho mos investigador Policia Nacional Timor Leste nain 5 servicu iha tim
ne'e nia laran ho staf Internacional Nasoens Unidas iha SCU.
SCU fahe
ba tim nia laran inclui tim Procurador 4 nebe consiste iha
Procuradores, cazu maneger no investigadores. Tim Procurador inclui
distrito 13 tomak iha Timor Leste ho excritorio investigasaun distrito
nebe
oras ne'e halao operasaun iha Maliana, Aileu, Oecussi no Suai.
Informasaun
konaba Acuzasaun SCU
Durante
Unit Crime Graves halao nia servisu, submete ona inditamentos 60 ba
Painel Especial konaba crime graves nian iha Tribunal Distrital Dili.
Iha
inditamento nia laran, iha acuzasaun hasoru ema acuzadus nain 261; ne'e
mak
ema acuzadus nain 247 tanba ema acuzadus nain 14 hetan acuzasaun liu husi
cazu ida.
Oras ne'e,
acuzados nain 169 husi 247 (liu husi 65%) nebe mak hetan ona
acuzasaun husi Unidade Crimes Graves sei livre hela iha Republica
Indonesia. Acuzadus inclui oficiais militar TNI Indonesia nain 28, ulun
bot
polisia Indonesia nain 3, oficiais no soldadu TNI Timor oan nain 29, eis
Governador Timor Leste no eis Administrador Distrito nain 4. sira hotu
hetan acuzasaun konaba crime kontra humanidade.
To'o oras
ne'e acuzasaun 33 husi 60 acuzasaun nebe'e submete tiha ona ba
crimes kontra humanidade inclui oho ema, violasaun sexual, genocida,
tortura ho deportasaun hasuru acuzados nain 233 (ema acuzados nain 219).
Acuzasaun hirak ne'e inclui cazu Crimes Kontra Humanidade, hanesan cazu
violasaun sexual iha Atatbai, oho staf UNAMET iha Maliana, oho Liurai
tradisional Los Palos, oho ema iha Oecussi ho acuzasaun Mahidi.
Iha tinan
2003, acuzasaun 14 (inclui mos Acuzasaun Nacional ho acuzasaun 7
kona ba crimes kontra humanidade nebe mak importante) submete tiha ona
ba
Tribunal Distrital Dili nebe halo ona acuzasaun hasoru ema total nain
119.
Husi sira hotu nebe'e acuza, nain 104 mak sei livre hela iha Republica
Indonesia. Iha loron 9 fulan Abril 2003 SCU submete acuzasaun nebe acuza
oficias TNI nain 5 ho crimes kontra humanidade: violasaun sexual, tortura
ho deportasaun.
Acuzasaun
Nacional
Iha loron
24 fulan Fevereiro 2003, SCU hasai surat acuzasaun Nacional nebe
acuza eis Ministru Defesa no Panglima Tentara Nacional Indonesia, oficiais
bot militar Indonesia nain 6 no eis Governador Timor Leste ho crimes kontra
humanidade, oho ema, deportasaun no presecusaun.
Acuzasaun
Prioridade Crimes kontra Humanidade
Unidade
Crimes Graves komesa identifika cazu prioridade 10 crime kontra
humanidade wainhira investigasaun hahu iha tinan 2000. Iha fulan Fevereiru
2003, SCU hasai ona acuzasaun 3 iha cazu prioridade ne'e nia laran: oho
ema
iha Cailaco, acuzasaun Covalima no atakes hasoru residencia Bispo Belo
ho
Diocese Dili no acuzasaun hasoru milisia iha Covalima.
Iha loron
8 fulan Abril 2003, vice Procurador Geral submete acuzasaun
hasoru TNI iha Covalima. Acuzasaun ida ne'e nudar acuzasaun cazu prioridade
segundo depois de acuzasaun kontra milisia iha Covalima nebe acuza
comandante nain 14 ho membros milisia Laksaur. Acuzasaun hasoru TNI iha
Covalima acuza Comandante ho oficiais TNI Indonesia nain 8, eis ulun bot
polisia Indonesia, eis Administrador ho oficiais TNI Timor oan nain 6
ho
crimes kontra humanidade inclui acuzasaun oho ema, genocida, tortura no
deportasaun. Acuzasaun ne'e inclui mos acuzasaun crimes kontra humanidade
(genocida) nebe'e iha mos relasaun ho masacre iha Igreja Suai.
Investigasaun kona ba atakes iha Polres Maliana no oho ema nebe fiar katak
acontese iha fulan Julho 2003
To'o oras
ne'e, 9 husi 10 acuzasaun cazu prioridade nebe hasai tiha ona
acuza totalmente acuzados nain 137 ho crimes kontra humanidade. Ba momento
ne'e, acuzados nain 122 husi 137 iha acuzasaun prioridade 9 sei nafatin
iha
Indonesia.
SCU ho Komisaun
ba Lia los, Simu Malu ho Rekonsiliasaun (CAVR)
SCU sei
nafatin halo relasaun servisu hamutuk nebe diak ho Komisaun ba
Lialos, Simu malu ho Rekonsiliasaun (CAVR). CAVR foti estatementos husi
deponentes, atu bele acuza sekarik deponentes ne'e nudar kandidatu nebe'e
mak merece ba prosesu Rekonsiliasaun Comunidade. Estatemento ne'e hato'o
ba Unidade SCU atu bele halo revizaun tuir legislasaun nebe mak kria CAVR.
SCU halo
revizaun ba estatemento sira nebe simu husi CAVR baseia ba
database acuzados mak deskonfia hola parte iha asaun Crimes Graves iha
tinan 1999. To'o oras ne'e deponentes nia statementos liu 500 mak simu
tiha ona husi CAVR; husi sira ne'e hotu Unidade SCU hili tiha ona atu
uza
direito exclusivu iha cazu 45. Nudar parte husi treinamento ba procurador
Timor oan, SCU fo kna'ar atu sai hanesan ofisiais mediador ida entre CAVR
ho SCU ba Treinamento Procurador Timor oan.
Staf Timor
Oan Foun iha SCU
Procurador
Timor Oan nain 2 maka foin daudaun comesa servisu iha SCU ho
agora daudaun hamutuk hotu iha staf Timor Oan nain 12 maka halao treinu
pratical iha areas procurasaun, data coding ho informatica tecnolojia.
Programa Treino ne'e hetan tulun ho fundus husi Governo Norwegia nian
liu
husi UNDP.
Vice-Procuradora
Geral ba Crimes Graves fila ona
Sra. Siri
Frigaard husik ona SCU iha loron 30 fulan Abril 2003, depois de
lidera Unidade ida ne desde fulan Janeiro 2002. Durante primeiras semanas
tempo servisu ninian, hanesan Vice-procuradora Geral ba Unidade Crimes
Graves nia halao reorganizasaun establiza fali Unidade Crimes Graves nian
tomak, hanesan hadia relasaun internal no mos aumenta capacidade recursos
humanos nian. Iha inisiativa, atu desenvolve sentimentos de confiança
entre povo iha distrito ho investigadores SCU sira, mak loke excritório
SCU
nian iha distrito balu atu facilita redes de comunicasaun kona ba
informasaun ho investigador sira atu nune assuntu nebe iha relasaun ho
SCU
bele hetan lalais resposta.
Sra. Frigaard
nia iha atensaun tebtebes ba necessidades atu prepara treino
ba staf Timor oan sira iha SCU. Visaun ba futuro hetan ona inisiativa
atu
staf Timor oan bele rekruta no atu aumenta capacidade iha seksaun nebe
inklui mos ho prosesu ba mata dalan, nebe relasaun ho prosesu acuzasaun
ho
investigasaun no ajuda iha examinasaun post mortem (depois de mate) to
mos
ba responsabilidade hodi proteja informasaun.
Liu husi
manejamento nebe efetivo iha SCU nia laran iha Sra. Frigaard nia
okos, prosesu investigasaun ho acuzasaun pronto ona hadia tuir kapasidade,
resultadu servisu ho efisiensia durante ninia pozisaun iha SCU. Staf SCU
barak maka sei aseita katak resultadu ikus SCU la iha posibilidade atu
hetan se karik la ho integridade no hakarak diak husi Sra. Frigaard atu
bele akaba nia kna'ar tan ne'e atu hola desizaun ruma nia hanoin deit
ba
atu nusa para bele buka justisa ba povo Timor Leste.
Sra. Frigaard
sei fila hikas ba rai Norwegia atu hahu fali kna'ar todan
seluk tan hanesan Vise Diretora Agensia Investigasaun no Intelijensia
Crimes Nacionais Norwegia nian.
JULGAMENTU
IHA PAINEL ESPESIAL BA CRIMES GRAVES
Iha tinan 2000, UNTAET hari Painel Espesial ba Juizes iha Tribunal
Distrital Dili hodi rona Cazu Crimes Graves husi periodo tinan 1999. Painel
Espesial ba Crimes Graves inklui Juiz Internasional nain 2 no Juiz Timor
oan nain 1 nebe rona cazu Crimes kontra humanidade no crimes graves husi
periodo tinan 1999 wainhira acuzados sira iha jurisdisaun Timor Leste.
Desde julgamentu
hahu iha Painel Espesial ba Crimes Graves iha tinan 2001,
fo sai liu husi desizaun 30 katak sala inclui oficiais TNI Timor oan no
membros milisia husi Timor Leste ho forca resistencia Falintil nain ida
iha
Peinel Espesial ba Crimes Graves iha Tribunal Distrital Dili.
Julgamento
Los Palos nian, membros nain 10 husi Tim Alfa fo sai katak sala
iha fulan Dezembro tinan 2001 ba acuzasaun oho ema 13, tortura, no mos
deportasaun kontra populasaun civil iha distrito Lautem entre fulan Abril
to Setembro 1999. Periodo castigo iha comarca husi tinan 4 to tinan 33
no
fulan 4 nia laran. Acuzados ida nebe ba dala sanulu resin ida, segundo
eis
komandante Kopassus iha distrito Lautem, acuza ona iha acuzasaun nia laran,
maibe sei livre hela. Apelasaun hato'o ona husi parte presecusaun ou parte
defensor. Tribunal Apela sidauk halao.
Julgamento
Lolotoe nian, iha loron 5 fulan Abril 2003, Painel Especial ba
Crimes Graves iha Tribunal Distrital Dili fo kastigo ba eis komandante
milisia Kaer Metin Merah Putih (KMMP) durante tinan 12 iha comarca. José
Cardoso Ferreira (aka Mousinho) hakotu katak sala ba Crimes kontra
Humanidade inklui oho ema ho acídio sexual nebe acontese durante
tinan
1999. Ne'e mak primeira desizaun kona ba acídio sexual hanesan
Crimes
Kontra Humanidade husi Painel Especial komesa husi julgamento nebe hahu
iha
Timor Leste.
Julgamento
Lolotoe nian hahu iha loron 8 fulan Fevereiro 2002. Kastigo ba
Cardoso halo remata cazu kona ba acuzados nain tolu nian nebe presensa
iha
Timor Leste. Iha fim de 2002, acuzados nain rua seluk admete sala no hetan
kastigo iha tinan 3 ho 5 nia laran.
Julgamento
nebe sei kontinua:
Abílio
Mendes Correia (distrito Liquiça): Nia Julgamento hahu iha fulan
Março 2002. Julgamento fiar atu hahu fail iha tinan 2003. Acuzado
hetan
acuzasaun ho crimes kontra Humanidade ho acuzasaun oho ema, tortura no
hahalok deshumanos.
Lino de
Carvalho (Batugade/Distrito Bobonaro): Nia julgamento hahu iha
fulan Março 2002 no adia tiha. Julgamento ne'e marka atu komesa
fali iha
tinan 2003. Acuzado hetan acuza ho crimes kontra Humanidade inklui mos
acuzasaun ida ba oho ema.
Iha loron
12 fulan Maio 2003, Dr. Claudio de Jesus Ximenes halo juramento
nudar Presidente Tribunal Apela iha Timor Leste.
HOME
| ABOUT | NEWS |
TRIALS | RESOURCES
| CONTACT
|